> In Biserica "toti sunt una", madulare ale aceluiasi trup al carui unic cap este Hristos (20 decembrie 1997). In ultima vreme, "pasiunea" unora pentru Biserica Ortodoxa Romana nu mai are limite. Unii ziaristi nu inteleg cat rau pot face tuturor, substituind ideii de comuniune, fratie, intelegere, pace un vocabular ce instiga la revolta si ura. Mai mult, incearca cu "ingaduinta" sa ne absolve de pacate pe noi, ceilalti, desi nu este cazul. Este mai folositor sa ne amintim mereu de interpelarea Mantuitorului nostru Iisus Hristos: "Cel fara de pacat dintre voi sa arunce cel dintai cu piatra" (Ioan VIII,7). Cei care separa ierarhia de restul Bisericii fac o mare confuzie, condusi de un duh strain Ortodoxiei. In Biserica "toti sunt una", madulare ale aceluiasi trup, al carui unic cap este Hristos. Biserica nu este o arena in care iti dobori adversarul lovindu-l cu ura, ci un loc in care fratii se ajuta reciproc si la bine si la rau. In Biserica nu este vorba de a fi primul, ci de felul in care tu esti primul care acorda ajutor.

Pe cei care nu cunosc sau nu vor sa cunoasca rolul ierarhiei in Ortodoxie, pentru a nu parea inovatori, ii vom trimite la vechile izvoare ale crestinismului, adica la inceputurile lui. Iata ce spunea un episcop din acea vreme, Sfantul Ciprian al Cartaginei (210-258): "Biserica este, in ochii lui Hristos, poporul unit cu episcopul sau, turma legata de pastorul ei; episcopul este in Biserica si Biserica in episcop si cine nu este cu episcopul nu este in Biserica".

Un om caruia cuvintele "lucrarea harului in Biserica" si "succesiune apostolica" nu-i spun nimic este clar ca se situeaza pe o pozitie de outsider sau de liber cugetator. Dar si acestora Sfantul Ciprian li se adreseaza astfel: "Cei ce cred ca au lumina umbland in intuneric, nemangaiati si amagiti de dusmanul care se preface cu glas de apostol si de inger al luminii, gasindu-si unelte care se dau drept slujitori ai dreptatii, care pretind ca noaptea este zi, moartea mantuire, deznadejdea nadejde, necredinta credinta, prezentand pe antihrist sub numele lui Hristos si spunand minciuni inselatoare ca sa denatureze adevarul prin amagiri desarte. Aici se ajunge, preaiubiti frati, cand nu se merge la obarsi adevarului, nu i se cauta inceputul si nu este pazit cuvantul invatatorului ceresc". Bogdan-Aurel Teleanu, student anul III, Facultatea de Teologie Ortodoxa, Bucuresti